eu...

Fotografia mea
am ochii negri si pe vremea cand imi pasa, te iubeam pe tine!

nimic nu poate fi pentru totdeauna!


M-am intors de cateva zile. Si sunt bine. Excelent chiar.
Nu am in intentie sa va spun cat de frumoasa este zona respectiva, cat de superb este totul, cat de impecabile sunt serviciile unor resorturi de lux. Va spun doar ca va doresc din tot sufletul meu, sa ajungeti acolo. Sa mergeti acolo cu cei dragi, sa va scaldati trupurile in apele oceanului, sa priviti rasaritul, dar mai ales apusul soarelui. Nu va recomand sa mergeti impreuna cu copiii, ci ori singuri cuc, ori cu un „celalalt” ori cu un grup de prieteni. Cand va duceti acolo, sa trageti aer adanc in piept si sa va relaxati. Eu am uitat si de telefon, si de e-mail si de mine si de tot. Nimic nu aveam in minte. M-am simtit ca o blonda parasita de neuroni si de orice urma de gand. Pentru prima data in viata mea, m-am simtit proasta, goala. Pe dinauntru.
Toate zilele au decurs la fel. Una singura a fost diferita. Dar toate, au fost absolut superbe. O sa va povestesc in linii mari doar ziua respectiva.
Eram la plaja de cateva ore, terminam si ultimul capitol din a 4a carte pe care o citeam. Sunt o drogata in privinta cartilor, de mica am fost fascinata de lumi imaginate de diversi oameni si intotdeauna mi-am trecut sufletul prin trairile personajelor. Cateodata cred ca de asta m-am maturizat si asa devreme. Pentru ca sufletul meu era sitit in permanenta prin nenorociri, deziluzii, iubiri perfecte si prietenii. Traiam prin ei . acum eram fericita ca eram iubita. Nu eu, ci personajul din carte, dar ce mai conta.
Auzeam pasi in spatele meu si instinctiv m-am uitat spre paharul de mojito. Era plin. Am aruncat rapid si o privire spre ceas: inca nu era ora mesei. Atunci... de ce auzeam pasi? Am continuat sa citesc fara sa privesc inapoi si cand pasii erau suficient de aproape am auzit „thank you, I got it from here”.
Vocea asta o stiam in toate limbile, o cunosteam in toate starile posesorului, dar nu o mai auzisem pe meleagurile alea. Nici nu o asteptam. S-a apropriat de mine si mi-a spus ca de obicei: Buna iubire! Ce faci?
m-am uitat in mare parte siderata la el, dar totusi, parca ceva din mine era pregatita pentru asta.
Citesc. Stii ca mereu imi doream zile libere doar pentru mine sa fiu eu, cu cartile si cu soarele.
Da stiu. Tocmai de asta m-am gandit ca aici te vei simti excelent.
Ce e cu tine aici ? nu faci parte din poveste, nu ? stiu ca ai rezervat de fapt vila pentru doua persoane si ca de fapt biletul meu de avion avea locul rezervat la geam, asa cum imi place mie. Locul de langa mine era liber. Mi s-a spus ca pasagerul respectiv nu a urcat in avion. Aici am un pat mare, matrimonial. Camera este plina de orhidee. Ieri mi-au pus maci. Toti stiu exact ce imi place fara sa le fi spus vreodata. Mi-am dat seama ca tu esti organizatorul, dar nu inteleg cum de ai stiut atatea detalii despre excursia asta si de ce ai planuit-o pentru doi, daca aici am venit singura?! De ce te-ai exclus inca de la inceput din poveste si de ce te incluzi acum ?
Am vrut sa venim impreuna. Era planuit inca de cand eram impreuna, era totul aranjat si rezervat. Chiar daca nu mai vroiai sa ai de a face cu mine, tot nu mi-am calcat pe inima sa anulez totul. Mi-am dorit sa vii singura, m-am bucurat cand cei de la agentie m-au sunat si mi-au spus ca te-ai urcat in avion. Zilele urmatoare m-am perpelit si incercam sa imi imaginez ce faci, cand, cum... si aseara mi-a fost dor de tine si de fericirea ta. De asta sunt aici acum. Nu raman. Maine dimineata am  avion. Ma gandeam ca putem lua masa de seara impreuna, dar este in ordine daca nu vrei. Te inteleg.
E ok. Si acum ce ai in plan sa faci?
Nimic. Vreau sa stau sa lenevesc. Voi lenevi la 500 de metri distanta de plaja ta... deci nu te voi deranja.
Nu ma deranjezi, dar te rog sa  pastrezi distanta.
Radea. Sigur iubire.
Inca nu ai aflat cum ma cheama? Nu ma cheama „iubire” ...
Stiu iubire, dar pentru mine asa te va chema intotdeauna.
Esti bronzat. Ai fost in concediu cu cei mici ?
Da. Am profitat un pic de soare si i-am dus acolo unde mi-ai spus tu ca e foarte tare.
Da. Foarte bine. Sunt sigura ca si ei i-a placut.
A fost foarte frumos, dar totusi mi-ai lipsit. Mult. Imi lipsesti mereu. Stiu ca nu vrei sa mai vorbim despre asta, dar imi lipsesti.
Stiu.
Am inteles. te las atunci. Nu vroiam sa te intrerup. Ne vedem mai tarziu.
Ok.

Si a plecat. L-am privit cum se indeparta cu capul in pamant si mainile in buzunar. Cand oare am ajuns sa fac un om atat de mandru si bun sa stea cu capul in pamant? Nici nu stiam ca pot sa fac asa ceva. S-a asezat undeva in departare intr-un hamac si a inceput sa citeasca dintr-o carte. O ora mai tarziu m-am apropriat.
Ma gandeam ca nu ti-am multumit pentru zilele asta superbe si pentru ca te-ai gandit ca mi-ar prinde bine.
Iei loc?
M-am intins langa tine. Te priveam cum te emotionai cand imi simteai parfumul, cand imi priveai ochii. Cum tremurai pentru ca imi simteai pielea atat de aproape.  Ne-am privit minute in sir fara sa ne spunem nimic. Nu stiam daca imi era dor, daca imi fusese dor vreodata.
M-am apropriat si mai mult si te-am sarutat. Suav, cu ochii inchisi. In secundele alea, mi-as fi dorit sa fie pentru totdeauna.

8 comentarii:

Anonim spunea...

...daca ti-as spus ca-l vei intalni ,ma credeai!
savureaza-ti fericirea,atata cata e.o meriti!

Anonim spunea...

CRICRI

Nu ma mai satur sa te citesc...Unii oameni nu traiesc o viata intreaga ce traiesti tu intr-o zi, intr-un minut..?!
Sa te bucuri de tot, e absolut minunat, chiar daca ingrozitor de dureros..Ce paradox...!

vyo spunea...

si mie imi place foarte mult sa citesc.nimic nu e vesnic ,nici atunci cand spui "adio" pt totdeauna

Mrs Dalloway spunea...

'Nothing gold can stay'.

Ingeryk spunea...

imi place la nebunie felul cum scrii:X.....nu ma satur s ate citesc:).....imi place felul tau de a fi...astept cu nerabdare alte postari:X....ai grija de tine:)

Anonim spunea...

Mi-ar placea sa stiu unde ai fost. Poate-mi trimiti pe mail. Vreau sa-mi planuiesc o vacanta doar pentru mine.

femmeletale spunea...

si eu am fost in caraibe, singura, acum cateva luni. aici era iarna.
stiu exact senzatia.

"otilia" spunea...

De ce imi pare atat de trist si nedrept... cand eu sunt in aceeasi situatie, si sunt fericita. E insurat, nu cu mine, si e barbatul care ma face fericita!