eu...

Fotografia mea
am ochii negri si pe vremea cand imi pasa, te iubeam pe tine!

happy new year...

O sa va spun ceva ce imi repet an de an in ziua asta: URASC REVELIONUL! Pur si simplu ma scoate din minti sarbatorirea asta fortata. Sunt oameni care nu au nimic de sarbatorit, care trec printr-un intreg calvar, si care totusi se forteaza sa faca ceva in ziua asta doar pentru a avea un raspuns la intrebarea „cum ai petrecut de revelion”. La fel de mult urasc si mesajele cu aceleasi urari trimise sutelor de persoane. Mesaje la kil cum imi place mie sa le spun. Pana si tu mi-ai trimis mesajul asta. Mi-ai zis ca era personalizat special pentru mine. Dar n-am citit nici macar un „mi-e dor de tine”, „as fi vrut sa fi aici” si alte asemenea. Mi-ai urat „toate cele bune”, la fel ca ceilalti oameni cu care impart poate doar contracte, obligatii, idei. Cu tine as fi putut imparti patul. In fine, nu asta e scopul meu acum.

As vrea sa ii multumesc lui Dumnezeu din suflet pentru anul prin care am trecut. A fost de departe cel mai fructos an din viata mea, dar a fost si cel mai greu posibil. Am avut inima bucati, sufletul facut praf si orgoliul calcat in picioare. M-am trezit singura intr-o lume in care credeam cu tarie ca apartin. M-am trezit nevoita sa recunosc ca am o problema: inima sfasiata pentru totdeauna si capul spart. Unul din ele la propriu. M-am trezit plina de sange si parca mai tare ma durea locul in care nu sangeram. Si apoi a venit perioada aia din care nu credeam ca mai scap. Probleme peste probleme, care mai de care mai grave. Dar tu Doamne, mi-ai dat putere si cand urlam ca nu mai pot, mi-ai aratat cat mai pot. Si am putut mult Doamne! Am mers zeci de kilometri cu inima sfasiata, schiopatand, dand din coate. Si am mers bine, am urcat cat nu o fac altii in zeci de ani, eu am urcat in luni de zile. Cu cat eram mai tare lovita, cu atat urcam mai mult, cu mai mult curaj, cu mai multa forta. Multi se intrebau cum pot. Cum pot sa le fac pe toate fara sa obosesc. Ei nu stiu ca tanjeam dupa o ora de somn in care sa nu visez. Nimic. O ora de pauza totala. O zi fara alte zeci de probleme. Rezolvam una si aparea alta. Si nu ma plang. Nici nu imi pare rau. Pentru ca v-am zis: am realizat in cateva luni, cati altii in ani de zile.

Si tot tu Doamne, atunci cand te-am implorat sa imi dai un motiv care sa imi umple inima de bucurie, m-ai ascultat. M-ai mangaiat pe par si mi-ai spus sa am rabdare. Apoi am primit ce-am cerut. Acum ma bucur incet, incerc sa inchid ochii, incerc sa profit la maxim de ce mi-ai dat.

Va doresc din suflet tuturor, sa aveti cele mai bune zile si realizari in anul ce ne asteapta. Daca aveti greutati, sa treceti peste ele cu fruntea sus, sa nu va lasati pagubasi si sa ii multumiti lui Dumnezeu pentru tot ce va da!

La multi ani 2009!

7 comentarii:

Adrian Manolache spunea...

la multi ani!

josephine spunea...

multumesc la fel!!!

vyanna spunea...

Ce frumos ai scris aici, fata draga..La multi ani!!! si fie ca anul asta nou sa fie chiar NOU! :)

josephine spunea...

da femeie... am scris din suflet...

de unde atata noutate?! traiesc aceeasi viata, cu aceleasi personaje. acelasi scenariu si acelasi decor. nimic nou. iar eu, eu sunt cea mai veche!

vyanna spunea...

si nu vrei tu sa ne ambitionam anul asta deloc?

josephine spunea...

nu. nu vreau sa mai cred in nimic.

vyanna spunea...

ce rea esti azi..