eu...

Fotografia mea
am ochii negri si pe vremea cand imi pasa, te iubeam pe tine!

fii doar a mea!

Imi permit sa scriu asta, pentru ca sunt sigura ca nu vei citi. Iar daca o vei face din intamplare, o sa iti placa atat de mult incat o sa crezi ca e un scenariu pe care neaparat trebuie sa il joci.

Am luat-o ca pe o gluma, dar asa cum ne-am obisnuit amandoi, glumele pot deveni chestii foarte reale. A fost mai de graba o provocare:

ai curaj sa ma lasi sa iti calc camasa si apoi sa te imbraci in ea?! Atentie! Trebuie sa fii dezbracata inainte! Aaa imi calci si pantalonii? Cum vrei tu! Oricum nu ai curaj... Niciodata sa nu imi mai spui ca nu am curaj daca nu te tin balamalele. Sa inteleg ca eu stau dezbracata de la curea in sus, iar tu imi calci camasa si eu ma imbrac in ea, nu? Da cam asa ceva. Ok, hai sa mergem! Unde? Sa imi calci camasa! Esti nebuna... Da! Si am si tupeu.

Am mers la mine, am cautat cea mai sifonata camasa si pe cea care se calca cel mai greu. Era deja calcata. Am scos-o din dulap, ti-am zambit si apoi am mototolit-o. Ai inceput sa razi si mi-ai spus ca inca nu vezi fierul de calcat si ca mai am pana sa respect ce ai cerut. Ti-am pus totul la dispozitie. Si m-am descheiat nasture cu nasture la camasa pe care o aveam pe mine. Erai fascinat. Vedeam cum iti coboara ochii o data cu mainile mele. Mi-am dat-o jos cat de incet am putut. Zambind. Fascinandu-te. Stiam ca nu iti mai arde de calcat si, prietene, intre noi fie vorba, doar calcand camasi n-aveam chef sa te vad. Aveai brobonele de transpiratie pe frunte. Te luase cu tremurat. Hai iubire, ce faci? Calca dracului camasa ca n-a dat nimeni drumul la caldura. Aveam sutienul ala negru. Pe care ai vrut sa mi-l mai dai o data jos. Frigul din camera nu facea decat sa mi se vada sanii si mai tari. Si mai mari. Si mai apetisanti. Te vedeam cum suferi. Sincer, ma distra. Ai inceput stangaci sa calci camasa in timp ce eu pozam. Ca si cand erai un pictor cu sevaletul in fata, iar eu modelul intins. A fost mai tragic cand m-ai intrebat cum se pornesc aburii la fier. M-am aplecat spre tine si respirand suficient de tare incat sa ma simti, ti-am aratat. Ai cedat nervos atunci si m-ai tras spre tine. Nu, nu! Ai spus ca vrei sa imi calci camasa si vrei sa ma vezi imbracand-o. Asteapta! Si te-am lasat sa iti doresti si mai mult. Mi-ai zis ca mai bine te legam la ochi. Uiti ca tu ai facut regulile jocului? Acum respecta-le!

25 de minute dupa ceas ai calcat camasa aia idioata. Apoi fericit de propria-ti realizare, ai venit sa ma imbraci. Mi-ai spus ca te innebunesc. Stiu asta. Crede-ma ca o transmiti live foarte bine. Nu m-ai imbracat cu camasa. Ai inceput sa ma saruti intai pe umar apoi ai coborat usir. M-ai imbracat cu saruturile tale calde. Daca ai fi facut alte reguli, acum nu eram in picioare cu ochii inchisi. Acum eram intinsi. Dar am respectat jocul. Te-am lasat sa ma imbraci cu fiecare sarut. Si mi-a placut. Apoi ti-am spus sa imi pui camasa pe mine. Stiam ca vrei mai mult. Intr-o alta zi, si eu as fi vrut. M-am inchis la toti nasturii si ti-am spus ca puteai mai mult. Data viitoare poate o calci mai bine! Ai innebunit! M-ai ridicat in brate si m-ai trantit pe pat. Stai, mi se sifoneaza camasa! Dar nu ti-a pasat. Si recunosc ca era chiar ultimul lucru la care m-am gandit. Ne-am sarutat, ne-am iubit si ne-am adorat ca doi nebuni. Tu mort dupa mine iar eu dupa noi. Cand s-a terminat, eram toata in bratele tale. Te jucai cu un deget, imi urmareai formele. As fi crezut ca vrei sa ma sculptezi in nisip. De fapt, ma sculptai in mintea ta. Stiai ca n-am sa mai fiu a ta si vroiai sa ma ai pe vecie intiparita in sufletul tau. Stai linistit iubitule, voi fi. Acolo in sufletul tau pentru totdeauna. O sa iti mai doresti zile nebune ca astea. Doar ca nu vom mai fi tot noi actorii. Trebuia sa pleci. Nu vreau sa mai plec. Da, dar trebuie sa o faci. Si m-ai sarutat din nou. Si am luat totul de la capat din nou. In final te-am convins ca trebuie sa pleci. Cand ieseai pe usa, ti-am spus ei sa nu ii spui. Nu merita sa stie ca ne-am provocat si ca am facut tot ce ne era interzis. Cui sa nu ii spun? Ei, iubitule. EI. IUBITA TA. Ei, nu ii calc camasile! Stiu, dar sa nu ii spui ca mi le-ai calcat mie. Nu. O sa ii spun ca o sa ti le calc doar tie. Ca te voi imbraca doar pe tine cu saruturile mele. te voi urma doar pe tine. Si ai plecat. Nu ma asteptam la raspunsul asta din partea ta. Ai ajuns la masina. Inca te mai urmaresc de la geam. Stiu ca nu ma vezi. Nu stiu de ce stai degeaba in masina. De ce nu pleci. Am primit un mesaj. Cine nu ma lasa sa ma bucur de momentul asta?! Ma simt de parca m-am nascut din nou. Iti voi calca toate camasile si toate hainele si tot ce mai ai tu nevoie. Lasa-ma sa te imbrac si sa te dezbrac de un milion de ori. Fii doar a mea! Of iubitule. Te-a luat valul. Nu ti-am raspuns. Nu stiu sa iti raspund. La nici o ora dupa ce ai plecat, ma suna ea. Aud o intreaga telenovela. Inchid telefonul si iti deschid usa. Bun venit iubitule!

Acum ca ti-am spus cam cum ar trebui sa se intample lucrurile, imagineaza-ti pas cu pas. Sarut cu sarut. Nu te infierbanta prea tare. E doar un vis, iubire! Genul ala de vise care n-or sa prinda viata in veci! Pentru ca in realitate, eu sunt doar o provocare, ea este realitatea ta.

4 comentarii:

vyanna spunea...

ce puternica esti..

josephine spunea...

da... groaznic de puternica... atat de puternica, incat fug sa nu cumva sa ma las in voia sortii...

josephine spunea...

Daca el ar citi asta, sunt sigura ca minute in sir s-ar intreba daca nu cumva a scris-o chiar el.

Iubi spunea...

Urasc sa-mi calc camasile, dar uite o alta abordare la subiectul asta. Ar fi mers.