eu...

Fotografia mea
am ochii negri si pe vremea cand imi pasa, te iubeam pe tine!

si totusi...
















-    Esti fericita?!
-    Par a nu fi?
-    Nu... cred ca esti fericita... dar nu inteleg... de ce... De ce te fac eu fericita? Varsta ta si mintea ta ti-ar   obtine totul intr-o clipa. Cum de eu care nu iti pot oferi totul, te fac fericita?
-    Tocmai de asta. Nu imi poti oferi totul. Nu vrei totul de la mine. Pentru ca stii ca nu ti-l pot oferi. In schimb ma lasi sa invat sa iubesc egoist. Sa invat din ridurile tale.
-    Adica sunt batran.
-    Experimentat as zice, stiu bine ca nu esti batran.
-    Nu vrei banii mei, nu vrei sa ma desparti de ea, nu vrei sa imi cresti copiii, nu vrei nimic...
-    Cum nimic? Ai impresia ca voi plati eu nota la hotel?!
-    Nu... asta e o nimica toata. Ai putea sa stai aici oricand.
-    Da. Dar singura. Si ce farmec ar mai avea?!
-    Spune-mi... esti fericita?
-    Deocamdata, da.
-    Cand n-o sa mai fii fericita ce o sa se intample?
-    O sa te privesc in ochi, o sa iti sarut fruntea, o sa iti sarut buzele si o sa imi iau la revedere.
-    Aham. Pleci fara sa te uiti in urma?
-    Dupa atata timp petrecut impreuna, nu stii ca eu niciodata nu ma uit in urma? Daca m-as uita, as vedea lucruri pe care vreau sa cred ca le-am uitat. Iar atunci cand voi pleca de langa tine, te voi fi uitat demult.
-    Aham. Auzi, dar nu crezi ca as putea sa te parasesc eu primul? Sa imi caut o pitipoanca de pe Dorobanti, pentru care banii mei si numele sa fie suficiente?
-    Nu. Nu ai putea. In primul rand, pentru ca s-au mutat pe Decebal. Apoi, de fiecare data cand ai auzi-o cerand o noua pereche de pantofi  sau o noua geanta, ti-ai aminti privirea mea cand te zaresc. Ai vedea ca ei nici pentru genti si pantofi scumpi primiti de Bogdaproste nu ii sclipesc ochii cum imi sclipesc mie cand te vad.
-    Asa e. Adevarul este ca te iubesc doar pentru asta. Te luminezi la fata de parca esti un copil mic care a gasit darurile de Craciun.
-    Halal comparatie. Stii doar ca nu suport Craciunul.
-    Sau darurile.
-    Sunt fericita. Hai pentru moment sa lasam lucrurile asa.

Ti-am sarutat fruntea si buzele si ti-am spus noapte buna. Puteam sa jur ca in ochii tai era teama ca te-as putea parasi. Adevarul este ca te-am mintit. Chiar cred ca in tine, ca in fiecare barbat, zace gena aia care te poate ajuta sa treci de la o femeie la alta fara remuscari, amintiri sau resentimente. Gena aia pe care mi-as fi dorit sa o fi ales de pe tava atunci cand am avut sansa. Nu te condamn. In locul tau sa fiu, treceam la urmatoarea demult.

Si totusi esti aici... si totusi sunt fericita!

„Şi totuşi există iubire
Şi totuşi există blestem
Dau lumii, dau lumii de ştire
Iubesc, am curaj şi mă tem.”

25 de comentarii:

Nymphetamine spunea...

frumoasa discutie :) si adrian paunescu, scriind strofa aia, a devenit poetul meu preferat

septimia spunea...

Nu te condamn. In locul tau sa fiu, treceam la urmatoarea demult.

total de acord.

relativitatea fericirii constituie in genere un obstacol in atingerea ei.

Izabelle spunea...

:) Imi place ca esti atat de constienta. A trai cu constiinta momentele astea iti dau o oarecare libertate si mai multa pasiune, dar cand devine greu, e mai greu decat orice...

once-upn-a-time.blogspot.com spunea...

:)"si totusi exista iubire" :), l=am postat sapt trecuta cred pe blogul meu si ma gandeam ca niciodata, nimeni, nu va asculta! dar uite ca exista cel putin o perdsoana care poate fara sa intre vreodata pe acel blog, asculta melodia :)
foarte fain scris totul!

Larisa spunea...

chiar ma intrebam ce emotii ti-au mai incarcat sufletul... welcome back. mereu e o placere sa te citesc.

Ţibu spunea...

nu vreau banii tai, nu sunt pe interes\:d/

~~ spunea...

Te inteleg perfect.Si eu sunt indragostita de un barbat casatorit.Doar ca eu am 18 ani,el 34.si...as avea nevoie de niste sfaturi..

A.O. spunea...

si eu eu am trecut prin asta...si multe din experiente tale imi par cunoscute... dar totusi nu am fost atat de calma...poate era varsta ?

Anonim spunea...

Libertate de a iubi, deasupra regulilor, realitatilor,.. Undeva in alta dimensiune, departe.

Stefania spunea...

Frumoase postari ! Blogul tau este minunat !

Eu sunt o bloggerita incepatoare , si am nevoie de putin ajutor pt a ma integra mai usor in lumea bloggerilor scriitori !

Ai fi interesata de o promovare reciproca a blogurilor noastre prin bannare publicitare ?

Astept un mail ( doryanna_324@yahoo.com ) in caz ca iti surade ideea si vorbim mai multe !

Mult succes pe viitor !

soricuta spunea...

Super.Ma regasesc.Am trait si traiesc clipe asemanatoare.Doar cele ce traim asta stim ce inseamna.Stim cum si unde sa punem limita , sau macar sa lasam impresia ca o facem.

Anonim spunea...

te recitesc de vreo jumatate de an si tot asteptam sa vad ceva nou:)nu prea citsc bloguri dar al tau mi a acaparat total atentia,sper sa revii cu noi sentimente si ganduri pe care sa ni le imparatesesti in continuare,te pup!

freedom spunea...

esti una dintre persoanele care chiar traiesc viata.... cei care refuza sa accepte aceasta realitate a sentimentelor sunt oamenii care se tem... poate asa ca mine... si eu am avut o astfel de relatie ca multi de aici doar ca mi-a fost teama sa o accept asa cum e... si am renuntat... dar el a revenit... de data asta... intr-un moment imposibil... E incredibil totusi cat de mult vor oamenii sa se descarce de frustrarile lor impartasind din ele.... cred ca si in categoria asta ma includ... si eu iti citesc blog-ul de aproape un an si intr-adevar te acapareaza ca un roman bun in care te regasesti...

eLLen spunea...

atatea cai cati oameni sunt si tot atatea feluri de a iubi.

Anonim spunea...

:))
Poza aia e luata dintr-un film porno. Stiu pentru ca urmaresc des asa ceva. :))

Am o recomadare: nu scri rau, dar ai grija ca la negatii nu se scrie cu doi "i". Am remarcat "nu stii" in postarea ta.
Numai bine!

Anonim spunea...

"Nu scrii rau" am vrut sa scriu... :)) Acum am vazut. Scrii se scrie intotdeauna asa, indiferent.:) Sper ca si la tine sa fi fost din greseala scris.
Numai bine!

29decembrie spunea...

ceva diferit fata de ce am citit pana acum,
frumos :).

Zmeul fara zambet spunea...

Fain,dar exista unii barbati care nu au gena despre care ziceai.sunt rari

Cris spunea...

...si chiar daca nu privesti in urma..tot doare amintirea ce ti-a scris candva pe suflet iubirea..
hugs..

siiena spunea...

stii cum se zice..iniubire si in razboi orice este posibil.. e bine ca totusi nu te lasi dusa de val si constientizezi situatia..

Supradoza de vise spunea...

hey..unde ai disparut? :|
n`ai mai scris pe blog de ceva vreme...

Giulyanne spunea...

Imi place foarte mult cum scrii,am si eu pe cineva drag care a trecut,sau trece prin ce treci tu si stiu k nu e tocmai bine si ca uneori placerea asta e dureroasa,dar pentru aceste clipe merita...

Giulyanne spunea...

imi place foarte mult cum scrii:D

Anonim spunea...

eu nu am inteles care si cum vorbeste, cand e femeia cand e barbatul ...

Anonim spunea...

iti citesc posturile de la serviciu, tocmai te-am descoperit, mor de plictiseala si ma uit la ceas sa se faca ora 4 ca sa pot pleca acasa. unicul lucru care pot sa ti-l spun e sa iti revii naibii. esti o mica narcisista cu cu o parere foarte buna despre tine si ai inceput sa fabulezi... nu am nici un dubiu ca fiecare post are un sambure de adevar sau porneste de la o intamplare reala dar te dai de gol cu amanunte.
stii de unde stiu? pt ca aveam aceleasi gen de postari la 20 de ani. deci daca ai cumva peste 28 de ani, ar trebui sa iti revii. numai bine! ;)