eu...

Fotografia mea
am ochii negri si pe vremea cand imi pasa, te iubeam pe tine!

doar eu... atat de straina mie

Nu stiu ce ma deranjeaza mai tare: linistea din jurul meu sau spatiul imens care ramane gol langa mine?

Lipsa ta sau simplul fapt ca ai facut parte din viata mea?

Compromisurile pe care le-am facut sau propozitiile pe care nu le-am zis?

Saruturile pe care le-am adorat sau lipsa lor?

Trecutul sau prezentul?

Eu sau tu ?

Ca am crezut in tine sau ca acum nu mai cred in nimic ?

Oare ce doare mai tare?!

Singuratatea sau neincrederea ?

Dorinta sau neputinta de a schimba ceva?

In timpul zilei sunt tot ceea ce ti-ai dori sa fii, sa fiu. Dar cand vine seara, sunt doar eu cu mine. Atat de straina mie si atat de singura. Am mintea atat de limpede, incat si ultimele ganduri imi sunt singure. Cand iti pierzi si ultima farama de incredere se duce si ultimul dram de imaginatie. Se opreste productia ca intr-o economie bolnava. Asa si inima mea: nu mai pompeaza sange pentru ca nu mai are cui sa i-l transporte. Totul e intr-o greva totala. Am ajuns asa cum mi-a dorit odata cineva sa nu ajung: o carcasa umana imbracata frumos.

Liniste. Ploaie. Un pat de doua persoane. Doua perne. O singura persoana.

Doar eu... atat de straina mie !

9 comentarii:

little RED spunea...

:( ...nici eu nu vreau sa ajung o carcasa umana imbracata frumos, dar se pare ca ma indrept rapid catre statutul ala :(

Ella spunea...

imi pui sufletul pe hartie cum eu nu am vrut sa o fac... ni se aseamana enorm de mult viata...

pvphoto spunea...

noaptea amplifica mereu sentimentul de singuratate al omului si mai ales atunci cand stii ca nu se va intoarce niciodata la tine te face sa te simti si mai singur.
cauta compania prietenilor si a celor dragi ca sa-ti sedezi putin singuratatea.

IngerSiDemon spunea...

atat de tare doare cand esti singur si atat de tare ma doare cand parca vorbesti despre viata mea si spui adevarl gol golutz care doare al naibi de tare... Zambeste! Maine va fi mai rau !

mysteriousblog spunea...

observ ca toti trecem la un moment dat printr-o stare de singuratate.Si locul de langa mine e gol si mi-e atat de dor de El..dar timpul trece.Scrii foarte frumos:) Succes in continuare

angel_girl spunea...

imi place articolul ..e trist..dar adevarat..

mihaela13o spunea...

scrii într-adevăr minunat!

Lola. spunea...

din nou...ma regasesc si in aceasta postare :-<
sunt atat de straina si de pustie incat nu stiu cat voi mai rezista...
imi este atat de dor si ma simt atat de pierduta incat tot ce vreau este sa se temrine totul odata.sa se sfarseasca aici.eu mi'am terminat drumul.odata cu el,s'a terminat si viatza mea.toate zilele care'au trecut de cand ne'am desparsit...acel an si o luna...n'a fost decat un chin.o pedeapsa pe care nu stiu cat o mai pot ispasi.un blestem mult prea amar...mult prea dur pentru mine...
nu stiu cat voi mai rezista...

Deea spunea...

Sfarsit atat de dureros si de bine scris. Poza facuta de un fotograf profesionist unor sentimente. Pictezi stari prin vorbe.