Se spune ca n-a murit nimeni din dragoste. Sau din lipsa ei. Eu nu cred asta. Cred ca durerea pe care ti-o da iubirea, sau mai grav, lipsa ei, este una dintre cele mai insuportabile dureri posibile. Poti sa te anestezieze si sa te spintece pe bucatele, chiar si sa iti scoata inima din piept si tu sa nu simti nicio durere, dar oricate anestezii ai face, oricate medicamente ai lua, daca te doare sufletul, simti in fiecare bucatica din corp.
m-am trezit azi dimineata cu o durere acuta dupa ultima interventie. Era fizica, o simteam. Dar nici macar asta nu putea sa imi distraga atentia de la durerea ce o simteam in tot corpul. Ca un gol in tot trupul, cu furnicaturi pe sira spinarii si cu ace in calcaie. Ma durea sufletul. Am oftat si mi-am urmat ritualul de dimineata.
conduceam cu ochelarii de soare la ochi ca sa nu imi vad ochii inlacrimati in oglinda. Nu ma gandeam la nimic si daca m-ar fi intrebat cineva de ce plang, n-as fi stiut sa ii spun de ce. Dar plangeam. Simteam o durere groznica undeva in tot corpul si credeam cu tarie ca am o mie de motive sa plang. Imi zaresc mobilul si vad ca are lumina aprinsa. Raspund surprinsa si vocea unui om care ma cunoaste foarte bine imi spune: tocmai am trecut pe langa tine, ai doua motive sa conduci cu ochelarii la ochi pe vremea asta: ori plangi, ori plangi cu adevarat!
Si m-a trosnit si mai tare plansul. Nu mai plange scumpo, esti tot ce si-ar dori un barbat, esti tot ce imi doresc si eu, si tu pierzi timpul cu toti prostii! E pacat de ochii aia negri sa ii inlacrimezi de fiecare data cand te enerveaza un prost.
Nu m-a enervat nimeni. De jumatate de an nimeni nu m-a facut sa plang. De asta plang. Pentru ca trec prin viata fara sa mai simt. Ce rezolv ca am parte de senzatii tari atunci cand iubirea mi-e interzisa, daca acum cand poate fi a mea, bat in retragere??! Stii... eu cred ca nu mai am suflet.
Ba ai. Dar e in pauza sufletul tau, scumpa mea. L-ai epuizat, ai iubit pana l-ai terminat. Si acum se incarca si el. Nu mai plange. Hai facem o intrecere pana la Pitesti? Ne descarcam nervii?
Nu pot. Am o intalnire.
Si te duci plansa?
Nu. Nu mai am suflet. O sa imi sterg lacrimile si zambetul meu stralucitor o sa le distraga atentia de la ochii mei tristi si de la buzele mele uscate. Nu vrei sa ne intalnim diseara?
Nu. Nu mai pot fi amantul tau. Nu pot fi scaparea ta de fiecare data cand ti-e frica. Te iubesc, enorm chiar, dar nu pot sa te sarut si sa stiu ca esti a mea doar pentru 5 minute.
Doar 5 minute!? Ai dreptate iubire... pentru 5 minute, nici nu ma dau jos din masina!
Te iubesc nebunoooo sa ai o zi superba! Si nu mai plange!
Nu mai plang. Si chiar nu am mai plans. Mi-am sters lacrimile si mi-am retusat machiajul. Mi-am exersat zambetul fals si fatal in oglinda si am coborat. Am intrat in birou plina de mine si ti-am vazut ochii aia care m-au mintit atata timp.
Buna dimineata. pentru inceput...
Eu nu mai plang. Sufletul meu e in pauza. Are nevoie sa se incarce. Cu iubire probabil. Caci acum e plin cu sarcasm si cinism. Eu nu mai plang, pentru ca lacrimile sunt sarate si imi usuca tenul. Eu nu mai plang, pentru ca rimelul imi afecteaza ochii. Eu nu mai plang! Pentru ca nu mai am pentru cine...
21 de comentarii:
Cu sufletul este o problema complicata.Interactiunea cu alte suflete poate fi si mai complicata!Dan
Stiu ca toti iti spun sa nu mai plangi, eu am ales sa plang pana nu mai puteam, nu mai aveam lacrimi... nu am gasit alt mod sa prin care sa ma descarc cumva de tot ce era in sufletul meu. E mult prea greu. O sa treaca, dar trebuie sa inveti(e greu, stiu pe pielea mea asta) sa contezi TU, sa inveti sa ai grija de tine.
Te pup :*
Ai grija de tine!
Eu nu mai am suflet.Pai despre cine e vorba acolo?Despre tine sau despre mintea sau inima ta?Doare doar la nivelul ala,sufletul adica tu ramane intotdeauna tacut si calm.Sunt doar valuri de suprafata.E atat de ironic ca daca ai putea vedea adanc inauntru,ai sti ca nu doare decat daramarea unor iluzii,unor premize false.Suntem niste fiinte complicate dar iubirea nu este ceva ce poate fi simtit cu teama,e bine sa plangi dar nu uita ca tu nu esti lacrimile si nici furtuna de la suprafata.Imi place cum scrii atunci cand vorbele iti stau in gat.Stai linistita,toate trec si vei fi uimita de cata forta zace inauntrul tau.
mda... stiu cum e... foarte nasol. dar asta e... oricat poate fi de banal sa stii ca vorba aia cu timpul chiar e adevarata.
Sa nu mai plangi ... nu merita ... durerea va trece intr-un final,dar te va face mai puternica si iti va da mai multa incredere in tine! Ai grija de tine si stapaneste-ti lacrimile :*:)
Draga mea .. se moare ... se moare de inima rea .. asa o numeau inainte ... tocmai pentru asta trebuie sa plangi .. sa-ti urlii durerea .. pentru ca altfel ... se aduna si nu vei mai putea duce durerea ..... eu m-am regasit in cuvintele tale .. si stiu ca degeaba te-as incuraja cu " o sa fie bine" sau degeaba iti spun ca trece... la un moment dat te linistesti .. dar nu trece ...
m-a surprins articolul tau... e ca si cum l-as fi scris eu, sau ar fi scris pentru mine, despre mine... cunosc atat de bine tot ce spui tu... lacrimile care, desi n-as vrea, curg siroaie... cum naiba poate un om sa planga atat de mult? mie mi se spune intruna "depinde doar de tine sa iti fie bine" - nu ma ajuta deloc ca nu sunt in stare nici sa gandesc dar apoi sa si actionez, sa fac ceva ca sa imi fie bine - dar poate te ajuta pe tine... poate tu reusesti sa gasesti in tine puterea de a schimba ceva...
Plangi, o sa ramai fara lacrimi la un moment dat. O sa vrei sa plangi intr-o zi dintr-o suferinta si mai mare si vei vedea ca nu mai poti, ca te-ai blocat. Si atunci o sa crezi ca nu mai ai suflet. Acum il ai, pentru ca te doare. Dar din toate durerile de pe pamant, asta e cea mai placuta...Mai bine asa, decat sa nu fi cunoscut durerea asta niciodata...Si da, trece, dar greu!
cum pot vorbi cu tine? ai un id ?o adresa de mail? cevaaaa!! Orice.
em
@anonim ... lasa-mi un mesaj cu adresa ta de mail si sterg eu dupa comentariul :)
@dmd - :) corect!
@greeneyes - de trecut a trecut... dar lacrimile sunt pentru ca nu mai simt mare lucru... si prefer sa sufar, decat sa nu simt nimic!
@Anonim - intr-adevar, cel mai frumos scriu cand vorbele imi stau in gat. dar eu ador sa-mi citesc gandurile triste si inlacrimate atunci cand sunt vesela. cateodata nici nu imi vine sa cred ca eu am scris.
@armin - cea mai adevarata chiar!!!
@alessya - nu mai plang :) ms la fel!
@after-the-summer-rain - da... de inima rea... daca ar fi vizibila boala asta pe un EKG, am fi foarte surprinsi sa vedem ca este cea mai raspandita boala din lume! trece...
@sufletdefemeie - eu plang in baie, in pat cu laptopul in brate, dar nu plang in public. am citit o data o chestie A woman wears her tears like jewelry. daca plang in public, cu siguranta plang cu bijuterii :)
@Roxoxox - si eu cred la fel, ca mai bine avem un motiv de suferinta, decat niciunul..dar eu tocmai de asta plang... Mi s-a intamplat sa fiu nevoita sa plang dintr-o mare suferinta, si pur si simplu sa nu imi gasesc lacrimile. m-am gandit ca au secat. dar nu...sunt acolo...
Eu nu mai plang deloc..a fost un fraier..
Adevarat,sa iubesti si sa suferi din iubire este dureros dar sa suferi din lipsa ei este si mai dureros.
Dar pana la urma totul se intampla la timpul lui.
btw:plansul cred ca este cea mai buna modalitate de descarcare.
Foarte, foarte frumos. Inteleg perfect tot ce ai scris in postul asta.
Si desi nu te cunosc, ai pus SUFLET in ce ai scris, s'a simtit, si consider ca nu meriti sa plangi.
Nu te cunosc, dar ai o inima frumoasa:)
Smile!
nici eu nu mai plang...bine...poate mai plang uneori...dar e mai bine asa...decat sa nu simt nimic...
app...frumos blog...parca ai scrie despre mine...parca ai fi eu uneori...si stii ce cred?
ca la un moment dat, toate putem spune "te-am iubit, fraiere!"
p.s. mi-ar placea mult sa te cunosc:D. Te pup:*
sad...just sad...de ce-as comenta postul asta? mai bine o sa-l tac...
frumos,,am si eu momente d`astea,,poate le descoperi la mine pe blog,,mie mi`a placut acest articol,,poate te regasestisi u in ale mele
si eu l-am iubit ... si am plans si am cautat o imbratisare ... am respins, am urlat, am zambit ca sa plang din nou ... dar toate trec ... si se intoarce roata odata si odata ... si o astept :) you go, girl! :)
"Suferinţa e pentru unii o necesitate, o poftă şi o împlinire. Ei se simt, oriunde, diminuaţi – mai puţin în infern." spune Cioran Cum i-am putea numi pe aceştia?
doamne cat te admir..stiu ca nu te incalzeste cu nimic dar am ramas wow...am 18 ani si am trait destule chiar daca nu am avut o viata sociala intnesa..am plans prea mult poate dar am ajuns la concluzia ca iubesc acea durere pe care o simt cand plang..si da toate trec :*
Trimiteți un comentariu